- a trece prin multe
- a trecut prin multe he's been through it.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a trece prin multe
Look at other dictionaries:
trece — TRÉCE, trec, vb. III. I. 1. intranz. A merge fără a se opri, printr un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a şi urma drumul, a fi în trecere pe undeva. ♢ expr. A trecut baba cu colacii = e prea târziu,… … Dicționar Român
prin — prep. I. (Introduce un complement circumstanţial de loc) 1. (Complementul arată spaţiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva) Lumina trece prin geam. 2. (Complementul arată spaţiul în interiorul căruia se desfăşoară sau are loc o… … Dicționar Român
ciur — CIUR, ciururi, s.n. 1. Unealtă de cernut materiale pulverulente sau granulare, făcută dintr o reţea deasă de sârmă sau dintr o bucată de tablă ori de piele perforată, fixată pe o ramă. v. sită. ♢ expr. A vedea ca prin ciur = a vedea neclar. A… … Dicționar Român
tăia — TĂIÁ, tai, vb. I. I. tranz. A despărţi, a separa ceva în mai multe bucăţi, cu ajutorul unui obiect tăios. ♢ expr. A tăia nodul gordian = a găsi soluţia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situaţie încurcată. Poţi să tai lemne pe dânsul … Dicționar Român
ciurui — CIURUÍ1, ciuruiesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) găuri în mai multe locuri. 2. tranz. A trece prin ciur, a cerne sau a sorta cu ciurul. – Ciur + suf. ui. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 CIURUÍ2, pers. 3 ciúruie, vb … Dicționar Român
reacţie — REÁCŢIE, reacţii, s.f. I. 1. Faptul de a reacţiona; atitudine, manifestare ca răspuns la ceva. 2. (biol.) Fenomen nemijlocit prin care materia vie răspunde acţiunii unui excitant (venit din interior sau din afară). 3. (chim.) Fenomen de… … Dicționar Român
bandă — BÁNDĂ1, bande, s.f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef. ♦ (Glumeţ) Grup de prieteni. 2. (înv.) Ceată de soldaţi aflaţi sub aceeaşi bandieră. 3. Trupă de muzicanţi, fanfară, taraf de lăutari. – Din fr. bande,… … Dicționar Român
despica — DESPICÁ, despíc, vb. I. 1. tranz. A tăia, a sparge de a lungul, desfăcând în două sau în mai multe bucăţi. ♢ expr. A despica părul (sau firul) în patru = a cerceta prea cu de amănuntul, cu minuţiozitate exagerată. ♦ tranz. şi refl. fig. A (se)… … Dicționar Român
vântura — VÂNTURÁ, vấntur, vb. I. tranz. 1. A trece boabele de cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălţime pentru ca vântul să împrăştie impurităţile uşoare. ♦ fig. A împrăştia, a risipi; a spulbera. 2. A vărsa de mai multe ori un … Dicționar Român
trage — TRÁGE, trag, vb. III. I. 1. tranz. A face efortul de a mişca, de a deplasa ceva, apucându l pentru a l da la o parte sau pentru a l îndrepta spre un anumit punct. ♢ expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a i face (cuiva) un semn, a i atrage… … Dicționar Român
purta — PURTÁ, port, vb. I. 1. tranz. A lua, a ridica, a ţine pe cineva sau ceva în mână, în braţe etc. pentru a l transporta în altă parte; a duce. ♢ expr. A purta pe cineva pe palme = a arăta cuiva o grijă deosebită, a răsfăţa pe cineva. A purta (pe… … Dicționar Român
